Cu riscul de a pierde dintre cititorii acestor rânduri, trebuie să mărturisesc și să îmi cer cu umilință scuze pentru rezerva pe care am avut-o (fără să o declar față de cineva), privind organizarea unui anume Concert Eveniment.
Filarmonica „Ion Dumitrescu” și managerul său, prof.Petruț Constantinescu și-au manifestat angajamentul de a invita la Râmnicu Vâlcea pe marea mezo-soprană Viorica Cortez.
Au primit pentru aceasta întregul sprijin al Primăriei municipiului, iar firma „Nurvil” a pregătit special o mașină cu șofer, inscripționată cu datele concertului, numele și fotografia protagonistei, care a fost pusă la dispoziția sa pe tot timpul sejurului, stârnind curiozitatea tuturor celor pe lângă care trecea și care nu mai văzuseră până atunci așa ceva.
Mă gândeam că o persoană, oricât ar fi de celebră, ajunsă la vârsta senectuții cedează, în mod natural, o parte din strălucirea care a consacrat-o, unei firi blajine și resemnate, care trăiește din amintirile sale mărețe. În cazul de față, lucrurile stau, cu totul altfel.
Am avut șansa să o întâlnesc pe marea doamnă Viorica Cortez, în ziua de duminică 19 mai 2024, după ce dimineața avusese o primă repetiție pentru marele eveniment, când, după declarațiile membrilor orchestrei întâlniseră un fenomen. Unic.
După amiaza, am cunoscut o doamnă extrem de volubilă, agreabilă și plină de umor, care nu părea marcată de cele două ore exercițiu muzical intens petrecute mai înainte.
Aveam în față un interlocutor rarisim, cu o ținută impecabilă, un vocabular ales, fără urmă de vedetism și impresionantă agerime.
Da, întâlneam o imensă personalitate, ce a marcat cu strălucire selecta lume muzicală a operei timp de aproape șapte decenii! Un record greu de egalat.
Palmaresul său cuprinde colaborări cu cele mai sonore nume ale vremii: Luciano Pavaroti, Placido Domingo, Montserrat Caballe, Alfredo Kraus, Grace Brumbry – dintre artiști, Franco Zefirelli, Luchino Visconti, Pier Luigi Pizi, Margherita Wallmann – dintre regizori, Georges Pretre, Jean-Claude Casadesus, Zubin Mehta, Ricardo Muti – dintre dirijori.
Protagonistă a unora dintre cele mai celebre pagini din istoria scenei lirice, în amplul său repertoriu sunt înscrise roluri de referinta in spectacole precum “Aida”, “Trubadurul”, “Falstaff” de G.Verdi, “Werther” de J.Massenet, “Carmen” de G.Bizet, “Norma” de V.Bellini, “Dama de pica” de P.I.Ceakovski, “Adriana Lecouvreur” F.Cilea, ș.a.
Apreciată unanim a fi una dintre cele mai complete artiste ale ultimilor 50 de ani, Viorica Cortez a performat, de-a lungul timpului, pe cele mai mari scene ale lumii – Scala din Milano, Metropolitan Opera din New York, Opera din Paris, Arena din Verona, Gran Teatre del Liceu din Barcelona , Lyric Opera din Chicago, Staatsoper din Viena, Teatrul Capitol din Toulouse ș.a., bucurându-se de binemeritate elogii din partea publicului și a criticii de specialitate.
Fără a forța cumva nota, încerc o comparație cu altă mare, voce a timpului, Maria Callas , vedeta care a și-a pus cu înverșunare întreaga carieră în slujba rivalității cu Renata Tebaldi, spre a-i smulge titlul de prima donna assoluta. Rolurile sale tragice s-au potrivit bine cu viața personală, de care a avut parte să se bucure doar în puține momente, dar cu cea mai mare intensitate. Adorată și detestată, celebră pentru crizele de furie, marea divă, care reproșa presei că nu o înțelege, nu a reușit, probabil datorită educației pe care a primit-o, să se cunoască pe sine.
Astfel, la 37 de ani, vârsta deplinei maturități, extraordinara voce a Mariei Callas a început să o trădeze, marcând declinul artistic al acestei celebrități și sfârșitul într-o profundă depresie.
Viorica Cortez este plămădită dintr-un altfel de aluat. A trecut prin momente grele ale vieții atunci când, în urma unui accident si-a pierdut soțul, apoi pe unica sa fiică, Cătălina. Steaua sa norocoasă a ținut-o departe de ambiții și rivalități, dedicându-se cu dăruire muzicii, în calitate de mare artistă a scenei lirice, desăvârșit profesor, exigent președinte sau membru al unor mari jurii internaționale și, nu în ultimul rând , susținător al unor acțiuni culturale de anvergură.
Mi-a vorbit despre prima sa întâlnire cu scena, la vârsta de 17 ani, în calitate de coristă a ansamblului Gavriil Musicescu, apoi de anii de Conservator, la Iași și cei de la București, sub îndrumarea Artei Florescu.
Ascensiunea glorioasă a Vioricăi Cortez, cariera sa artistică exemplară și relațiile de prietenie și respect cu marile nume muzicale ale vremii, toate acestea au confirmat un mare talent și un mare caracter, calități tot mai rar de întâlnit împreună în lumea vedetelor actuale, despre care circulă, alături de binemeritate superlative și anecdote ce ilustrează și o latură întunecată, dar la fel de mediatizată.
Pentru cei din generațiile mai tinere care aleg o carieră muzicală de succes, Viorica Cortez reprezintă un mare nume, modelul ideal.
N.B. În ziua de 26 Decembrie 2024, marea soprana Viorica Cortez a împlinit 89 de ani. La mulți ani, Distinsă Doamnă a Muzicii!
Dorel CONSTANTINESCU
